Demo: BPL/G

Răspunsul corect este 1,0 m, deoarece rupturile mai mari de 1,0 m trebuie reparate de un atelier aeronautic autorizat. Rupturile mai mici pot fi reparate de proprietar. 0,5 m, 2,0 m și 5,0 m nu corespund reglementărilor.

Defecțiunile la corzile coșului trebuie reparate de un atelier aeronautic aprobat, pentru siguranță. Pilotul sau reparațiile provizorii nu sunt permise, iar amânarea până la următoarea inspecție nu este sigură.

Răspunsul corect este '9500 ft MSL altitudine', deoarece NOTAM-ul specifică altitudinea în picioare peste nivelul mediu al mării (MSL). Celelalte variante sunt greșite, deoarece se referă la metri, nivel de zbor sau înălțime față de sol.

Pentru zborurile peste granițe, este necesar un plan de zbor pentru a informa autoritățile. Celelalte opțiuni nu sunt obligatorii sau se referă la alte situații.

Simbolul corect pentru o cotă generală conform ICAO este simbolul C. Acesta arată o cifră mică cu un punct dedesubt. Celelalte simboluri reprezintă alte elemente cartografice, nu cote generale.

QFE este presiunea atmosferică măsurată cu barometrul la cota aerodromului, în general pragul pistei. Celelalte variante se referă la presiunea la nivelul mării, altitudinea peste 1013,25 hPa sau la relevment magnetic, care nu definesc QFE.

Scala barometrică a altimetrului permite referința indicațiilor la un nivel de presiune prestabilit (nivelul mării, aerodromului sau 1013,25 hPa). Celelalte variante sunt greșite, deoarece nu corectează temperatura sau erorile de sistem.

Dacă scala este calată pe o presiune mai mare decât cea reală, altimetrul indică o altitudine prea mare. Aeronava este mai aproape de sol decât arată. Celelalte răspunsuri inversează cauza sau descriu efectul opus.

O temperatură sub standard face ca altimetrul să indice o altitudine prea mare, deoarece aerul mai dens duce la o supralectură. Celelalte variante sunt greșite: fie afirmă opusul, fie presupun corecție perfectă, fie confundă cu problemele tubului Pitot, care nu afectează altimetrul.

Altitudinea adevărată este altitudinea față de nivelul mării corectată la temperatura și QNH-ul actual. Aceasta oferă înălțimea reală față de nivelul mării. Celelalte variante se referă doar la sol, presiune sau temperatură, ceea ce nu este corect.

Măsurarea altitudinii se bazează pe presiunea statică, care scade odată cu creșterea altitudinii. Presiunea totală, dinamică și diferențială sunt folosite pentru alte instrumente, nu pentru altimetru.

Corect: Indicatorul de viteză verticală măsoară rata de schimbare a presiunii statice comparând presiunea actuală cu cea dintr-un rezervor. Celelalte variante sunt greșite, deoarece menționează presiunea totală, vidul sau accelerația, care nu sunt relevante aici.

Indicatorul de viteză verticală măsoară diferența dintre presiunea statică curentă și cea de la un moment anterior. Astfel se determină rata de urcare sau coborâre. Celelalte variante sunt greșite, deoarece implică presiunea dinamică sau totală, nerelevante pentru acest instrument.

Presiunea statică este presiunea din aerul care nu se mișcă, adică presiunea ambientală fără influența mișcării. Presiunea din cabină nu are legătură. Presiunea din mișcarea regulată e dinamică. Tubul Pitot măsoară presiunea totală.

Când altimetrul este calat pe QFE, indică înălțimea deasupra aerodromului. Celelalte variante sunt greșite deoarece se referă la altitudinea față de nivelul mării, altitudinea barometrică sau cota aerodromului, nu la înălțimea deasupra aerodromului.

Un rezervor de egalizare prea mare face ca indicatorul de viteză verticală să indice prea mult, deoarece volumul mare amplifică schimbările de presiune. Celelalte variante sunt greșite: instrumentul funcționează, nu se suprasolicită și nu indică prea puțin.

Corect: Indicatorul de viteză verticală măsoară diferența dintre presiunea statică curentă și cea anterioară. Celelalte variante se referă la presiunea totală sau dinamică, care nu sunt folosite de acest instrument.

Wearing strips protejează coșul la aterizare, fiind montate dedesubt și absorb șocul. Rubber pads, steel runners și wheels nu sunt folosite la baloane și nu protejează coșul.

Drag lines transferă forța de la coarda de tragere la parașută, permițând deschiderea acesteia. Celelalte răspunsuri sunt greșite deoarece descriu alte funcții sau părți ale balonului.

Propana este mai grea decât aerul, deoarece densitatea sa este mai mare. Heliul și hidrogenul sunt mult mai ușoare decât aerul. Gazul de iluminat este de obicei un amestec mai ușor decât aerul. Doar propanul este mai greu decât aerul.

Hidrogenul nu conține atomi de carbon, ci doar atomi de hidrogen. Metanul, propanul și butanul sunt hidrocarburi, deoarece conțin atomi de carbon și hidrogen.

The trail rope of a gas balloon is on the rip panel side, as this enables quick deflation in emergencies. The sandpourer, sliding, and entry sides are not related to the trail rope.

Răspunsul corect este 0,2 kg/m³, deoarece densitatea heliului în condiții standard este de aproximativ 0,1785 kg/m³. 2 kg/m³ și 0,2 g/m³ sunt prea mari sau prea mici, iar 0,02 g/m³ este de asemenea prea mic. Doar 0,2 kg/m³ este corect.

Funia de închidere a unui balon cu gaz este folosită pentru a închide appendixul (filling nozzle), prevenind pierderea gazului. Nu închide sand disposer-ul, nu asigură coarda de remorcare și nu închide deschiderea de urgență.

Deschiderea de urgență se află lângă apendice, pentru a permite eliberarea rapidă a gazului. Celelalte opțiuni (polul superior, ecuator, lângă valvă) nu sunt folosite pentru deschiderea de urgență.