Demo: PPL/A

Acționarea repetată a manetei de gaz poate duce la acumularea de combustibil nears în carburator, care se poate aprinde și provoca un incendiu. Celelalte variante nu descriu riscul principal.

Răspunsul corect este 'Carburatorul poate să ia foc', deoarece combustibilul din carburator se poate aprinde la pornire. Celelalte pericole sunt mai puțin frecvente la pornire.

Un motor care a luat foc nu trebuie repornit deoarece riscul reapariției focului este prea mare. Celelalte răspunsuri sunt greșite, deoarece nu elimină pericolul principal după un incendiu la motor.

Întreruperea sistemului de încălzire și ventilație este corectă, deoarece acestea pot aduce fum în cabină. Celelalte măsuri nu opresc pătrunderea fumului sau nu sunt prioritare imediat.

Oprirea întrerupătorului principal oprește alimentarea cu energie electrică, eliminând sursa incendiului. Celelalte opțiuni nu acționează direct asupra focului la cabluri.

Oprirea întrerupătorului principal oprește imediat alimentarea cu energie electrică, eliminând sursa incendiului. Oprirea încălzirii, a motorului sau folosirea stingătorului nu elimină direct sursa electrică și nu sunt primele măsuri.

Oprirea sistemului de încălzire previne pătrunderea fumului sau a gazelor toxice din compartimentul motor în cabină. Celelalte acțiuni nu sunt recomandate ca prim pas, deoarece nu limitează imediat pericolul.

Răspunsul corect este: o schimbare pe verticală sau orizontală a vitezei și direcției vântului. Forfecarea vântului înseamnă modificări bruște. Celelalte variante descriu fenomene specifice, schimbări lente sau o anumită valoare, ceea ce nu este corect.

Orajul este asociat frecvent cu forfecarea vântului, deoarece produce curenți ascendenți și descendenți puternici și schimbări bruște ale direcției și vitezei vântului. Celelalte fenomene nu generează de obicei forfecare semnificativă.

Forfecarea vântului apare frecvent în timpul unei inversiuni, deoarece viteza și direcția vântului se pot schimba rapid cu altitudinea. Celelalte situații nu favorizează forfecarea vântului.

Când vântul de față scade, IAS scade și portanța scade, astfel panta de apropiere devine mai joasă și IAS scade. Celelalte răspunsuri sunt greșite deoarece indică fie creșterea IAS, fie o pantă mai înaltă, ceea ce nu se întâmplă aici.

Cu vânt de față în creștere, portanța crește, aeronava urcă peste panta de apropiere și IAS crește. Celelalte răspunsuri sunt greșite deoarece indică o pantă mai joasă sau o scădere a IAS, ceea ce nu se întâmplă la vânt de față în creștere.

Când vântul de coadă scade, componenta de vânt din față crește. Astfel, IAS crește și panta de apropiere devine mai înaltă. Deci: panta este mai înaltă, IAS crește. Celelalte răspunsuri sunt greșite deoarece indică o scădere a IAS sau o pantă mai joasă.

Când vântul de față scade, viteza adevărată (TAS) scade și portanța scade, astfel avionul zboară sub panta de urcare estimată. Celelalte răspunsuri sunt greșite: TAS nu crește, GS nu scade și avionul nu zboară peste panta de urcare.

La punctul 2, avionul întâlnește curenți descendenți. Acest lucru duce la scăderea ratei de urcare, deoarece avionul trebuie să lupte cu aerul descendent. Celelalte răspunsuri sunt greșite: viteza nu crește, iar rata de coborâre nu scade sau rămâne constantă.

La punctul 3, avionul întâlnește un vânt din spate, ceea ce duce la scăderea vitezei. Celelalte variante sunt greșite deoarece vântul din spate nu crește viteza și nu influențează direct rata de urcare sau coborâre.

Răspunsul corect este să evitați decolarea și aterizarea în timpul averselor puternice sau al furtunilor, deoarece forfecarea vântului apare frecvent în aceste condiții. Celelalte opțiuni nu vizează direct forfecarea vântului.

Corect este să setați putere maximă, să mențineți configurația actuală și să urcați cu cea mai bună viteză de urcare. Astfel se maximizează portanța. Celelalte opțiuni implică schimbări de configurație sau viraje, crescând riscul de coborâre.

Turbulența de siaj apare când avionul se desprinde de la sol cu roata de bot, deoarece atunci aripile încep să genereze portanță. Nu apare doar la accelerare sau la o anumită altitudine. Decolarea cu trenul principal este prea târziu.

Turbulența de siaj este cea mai puternică atunci când se zboară cu viteză mică, deoarece portanța este maximă și vârtejurile de la capătul aripii sunt mai intense. La viteze sau altitudini mari, turbulența este mai slabă.

Răspuns corect: Turbulență de siaj pe sau lângă pistă. Cu vânt lateral slab, turbulența de siaj rămâne aproape de pistă și este periculoasă. Celelalte variante descriu efecte care apar la vânt mai puternic sau nu sunt corecte aici.

Ordinea corectă: identificați zona de aterizare, planificați apropierea, urmați procedura de urgență, declarați urgența, apoi începeți apropierea concentrat. Celelalte variante omit pași importanți sau nu sunt practice.

Răspuns corect: O aterizare de urgență este efectuată ca răspuns la circumstanțe care forțează aeronava să aterizeze. Celelalte variante sunt prea specifice sau incorecte.

Răspunsul corect este 'aterizare de urgență', deoarece descrie o aterizare forțată de o situație periculoasă sau defecțiune. 'Aterizare preventivă' este planificată, 'aterizare urgentă' nu este termen oficial, iar 'aterizare la un aerodrom sau în afara unui aerodrom' nu implică neapărat constrângere.

Corect: efectuată cu scopul de a menține siguranța zborului. O aterizare preventivă se face pentru a evita pericolele. Celelalte variante se referă la aterizări forțate, defecțiuni de motor sau detalii tehnice nespecifice.